Pe 19 iunie, aflindu-ne in drum spre mare, am vizitat si ruinele cetatii romano-bizantine Dinogetia , situata imediat dupa ce treci Dunarea cu bacul la Galati in zona localitatii Garvan.
Dinogetia, cetate romana si bizantina este situata pe o mica insula (popina) numita nu intamplator de localnici „Bisericuta”. Asezerea a beneficiat de o pozitie naturala dominanta, cu vizibilitate spre malul stang, de la Barbosi-Galati pana la Aliobrix si, fiind inconjurata de ape (garlele si baltile pe care Dunarea le formeaza in dreapta marelui cot din fata orasului Galati), dispunea si de avantajul unei aparari naturale.
Primele sapaturi arheologice cu caracter sistematic au inceput la initiativa Muzeului National de Antichitati in anul 1939, sub conducerea lui Gh. Stefan si continua si in prezent.
Primele sapaturi arheologice cu caracter sistematic au inceput la initiativa Muzeului National de Antichitati in anul 1939, sub conducerea lui Gh. Stefan si continua si in prezent.
Cea mai veche mentiune unde intalnim acest toponim o gasim la geograful Ptolemeu (Dinodheteia), care face si o localizare exacta. De asemenea, Dinogetia mai apare mentionata in Itinerarium Antonini (Dinigettio), Notitia Dignitatum (Dinogothia), precum si in sec. VII de Geograful din Ravena (Dinogethia).
Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere. Fortificatia este construita de romani in sec. II p.Ch si suprapune o asezare getica. Cetatea sufera distrugeri la mijlocul sec. II p.Ch. si la mijlocul sec. III p.Ch. La sfarsitul secolului III p.Ch. a fost construita, pe stanca naturala, fortificatia romano-bizantina pe care o cunoastem azi. Momentul este marcat de descoperirea, la Garvan, a unui stalp miliar („milliarium”) din timpul lui Diocletian. Noua fortificatie, avea 14 turnuri de aparare dispuse la distanse relativ egale de cca. 20m de-a lungul incintei de forma trapezoidala urmarind in parte forma terenului stancos; dintre ele, trei erau in forma de potcoava cu pilon central, iar celelalte erau in forma de U. Accesul se facea pe poarta principala, care se afla pe latura de S, iar alte doua porti mai mici erau prevazute pe laturile de V si de N. Din perioada de maxima inflorire de la jumatatea sec. IV p.Ch. dateaza constructia unei basilici de plan rectangular, cladirea comandamentului si edificiul termal (baile). Cea mai importanta refacere de la Dinogetia are loc in timpul imparatului Anastasius, la sfarsitul sec. V p.Ch. Cetea Dinogetia este distrusa si parasita la inceputul sec. VII p.Ch.
La „Bisericuta”-Garvan a functionat un castellum ce adapostea detasamente militare (din. Leg. V Macedonica, coh. I Mattiacorum, Leg. I Italica, Coh. I Cilicum si Clasis Flavia Moesica).Pe terasa sudica, despartita de cetate printr-un brat al baltii Latimea, s-a constituit asezarea civila si necropola, care sunt strans legate de evolutia cetatii.
Fortificatia de la Dinogetia este refacuta dupa 971 cand, sub imparatul Ioan Tzimiskes, invingator in luptele cu Sviatoslav al Kievului, Dobrogea reintra in stapanire bizantina. Din acest moment cetatea de la Dinogetia se integra in circuitul economic al Imp. Bizantin. Pentru aproape trei secole (971- inceputul secolului al XIII-lea), asezarea fortificata si-a revenit, in afara de incinta partial reparata, singura constructie de zid era bisericuta(sec. XI-XII) din mijlocul cetatii, care a dat numele actual al insulei.
Din cetatea existenta in sec. VI se pastreaza zidul de incinta, gros de 3 m, strajuit de 14 turnuri. In incinta se afla ruinele unei bazilici, cea mai importanta si cea mai veche de pe teritoriul tarii noastre, a unor drumuri, unelte agricole si casnice, care indica rolul militar al cetatii. Dupa 1990 au fost incepute lucrari de restaurare, Dinogetia devenind un important punct turistic.
Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere. Fortificatia este construita de romani in sec. II p.Ch si suprapune o asezare getica. Cetatea sufera distrugeri la mijlocul sec. II p.Ch. si la mijlocul sec. III p.Ch. La sfarsitul secolului III p.Ch. a fost construita, pe stanca naturala, fortificatia romano-bizantina pe care o cunoastem azi. Momentul este marcat de descoperirea, la Garvan, a unui stalp miliar („milliarium”) din timpul lui Diocletian. Noua fortificatie, avea 14 turnuri de aparare dispuse la distanse relativ egale de cca. 20m de-a lungul incintei de forma trapezoidala urmarind in parte forma terenului stancos; dintre ele, trei erau in forma de potcoava cu pilon central, iar celelalte erau in forma de U. Accesul se facea pe poarta principala, care se afla pe latura de S, iar alte doua porti mai mici erau prevazute pe laturile de V si de N. Din perioada de maxima inflorire de la jumatatea sec. IV p.Ch. dateaza constructia unei basilici de plan rectangular, cladirea comandamentului si edificiul termal (baile). Cea mai importanta refacere de la Dinogetia are loc in timpul imparatului Anastasius, la sfarsitul sec. V p.Ch. Cetea Dinogetia este distrusa si parasita la inceputul sec. VII p.Ch.
La „Bisericuta”-Garvan a functionat un castellum ce adapostea detasamente militare (din. Leg. V Macedonica, coh. I Mattiacorum, Leg. I Italica, Coh. I Cilicum si Clasis Flavia Moesica).Pe terasa sudica, despartita de cetate printr-un brat al baltii Latimea, s-a constituit asezarea civila si necropola, care sunt strans legate de evolutia cetatii.
Fortificatia de la Dinogetia este refacuta dupa 971 cand, sub imparatul Ioan Tzimiskes, invingator in luptele cu Sviatoslav al Kievului, Dobrogea reintra in stapanire bizantina. Din acest moment cetatea de la Dinogetia se integra in circuitul economic al Imp. Bizantin. Pentru aproape trei secole (971- inceputul secolului al XIII-lea), asezarea fortificata si-a revenit, in afara de incinta partial reparata, singura constructie de zid era bisericuta(sec. XI-XII) din mijlocul cetatii, care a dat numele actual al insulei.
Din cetatea existenta in sec. VI se pastreaza zidul de incinta, gros de 3 m, strajuit de 14 turnuri. In incinta se afla ruinele unei bazilici, cea mai importanta si cea mai veche de pe teritoriul tarii noastre, a unor drumuri, unelte agricole si casnice, care indica rolul militar al cetatii. Dupa 1990 au fost incepute lucrari de restaurare, Dinogetia devenind un important punct turistic.
Iata mai jos citeva imagini de la Dinogetia.
In imaginea de mai jos este poarta principala a cetatii, iar in stinga, in departare se vad ruinele termelor.
Aceeasi poarta principala vazuta dinspre terme. In stinga portii principale s-au descoperit ruinele unei basilici paleocrestine, sec. V-VI.
In imaginea de mai jos este poarta principala a cetatii, iar in stinga, in departare se vad ruinele termelor.Aceeasi poarta principala vazuta dinspre terme. In stinga portii principale s-au descoperit ruinele unei basilici paleocrestine, sec. V-VI.
Sopronul care adaposteste termele.
Iata si ruinele termelor. Aveau bazine cu apa calda si abur si un sistem destul de sofisticat de conducte din ceramica pentru circulatia apei si aburului.
In imaginea de mai jos sunt surprinse ruinile bisericutei bizantine din secolele XI-XII.
Citeva imagini cu turnul 10, restaurat partial.
Recomand vizitarea acestui site arheologic. Veti vedea aici cioburi de ceramica peste tot, multe cochilii de melci pe ruine (!!!), resturi de oase, sapaturi in malurile de pamint din cetate in care se vad straturi de sol continind o multime de resturi ceramice si oase. Aveti ocazia sa vedeti cum cerceteaza arheologii zona.
Postări
Am sa trec si eu.... poate pica o moneda... doua!
RăspundețiȘtergere