Fierastrau-Schit Oituz-Vf Cosna-Tg Ocna

Duminica, 17 ianuarie am plecat intr-o excursie usurica (doar vreo 12-13 km). Cu autobuzul din Onesti am mers pina la Fierastrau si de acolo pe jos pina la schitul Oituz, apoi varful Cosna si sosire in Tg Ocna. Ghid ne-a fost dnul Levitchi. Participanti: 7 persoane cu chef de mers pe jos. Desi dimineata la plecarea din Onesti vremea nu se arata prea prietenoasa cu noi, ningand usor si temperatura fiind sub zero cu vreo citeva grade, am hotarat sa nu ne intoarceam din drum. Asa ca am luat un autobuz Bacau-Brasov (care a ajuns cu greu in Onesti) pina in Fierastrau si de acolo pe jos spre schitul Oituz. Faptul ca pe jos era gheata si nu noroi era imbucurator.Dupa vreun km pe drumul ce duce la sondele din zona, zapada isi facea simtita prezenta tot mai mult, semn ca peste noapte ninsese aici ceva mai mult decit in Onesti.
Peisajul devenea din ce in ce mai frumos si mai alb.


Zapada aproape intodeauna este o bucurie. Copacii erau acoperiti de chiciura si aratau ca-n basme, de parca zana zapezii trecuse mai inainte prin zona si asternuse peste tot mantia de omat.
Dupa vreo 50-60 min de mers zarim in negura biserica schitului Oituz.
Dupa o clipa de ragaz si participarea partiala la slujba din biserica am placat pe acelasi drum de sonde catre varful Cosna, locul unor aprige batalii intre romani si germani impreuna cu austro-ungari de cealalta parte in august 1917. La un moment dat drumul de sonde se bifurca, o parte face stinga spre manastirea Bolohanu (vizitata alta data) si cealalta dreapta spre Vf Cosna, pe unde o luam si noi. Natura ne ofera numeroase momente de bucurie vizuala. La un moment dat am vazut o bufnita mare care a trecut in zbor prin fata noastra si s-a asezat intr-un copac.Dupa un scurt popas in zapada pentru a lua o gustare si un ceai fierbinte pornim mai departe.

Soarele ne-a zambit palid din inaltul cerului plumburiu. Intr-un mesteacan, tocmai in varf descoperim noul fruct al acestui arbore: un PET de bere.

Iata-ne ajunsi si pe varful Cosna. O poza de grup, o privire de ansamblu si ne indreptam rapid spre crucea comemorativa de la poalele varfului.

Zapada este superba. Arborii se rup sub greutatea acesteia.

Iata si crucea ce aminteste de luptele duse pe aceste dealuri in august 1917.

Plecam mai departe, trebuie sa ajungem in Tg Ocna pe lumina si mai aveam vreo 2 ore de mers, cel putin.

Un nou popas pentru o gustare si o bulgareala.
Si... suntem in Tg Ocna.

Va recomandam aceasta excursie. Nu este foarte grea nici iarna si nici vara, peisajele sunt splendide, iar pe Cosna inca se mai vad transeele de acum aproape 100 de ani unde si-au dat viata eroii romani pentru ca noi sa putem face aceste trasee in pace.