foto 2: Acesta este dealul pe care a trebuit sa-l urcam pina la Paclele Mari.
Vulcani noroioşi reprezintă formaţiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argila. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă.
Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioşi. În Europa sunt foarte puţini vulcani noroioşi pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai multi există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioşi din apele Norvegiei, cei din mările Caspică şi Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia şi insula Trinidad din Caraibe.
O erupţie actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, a avut loc la 29 mai 2006 în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraş Surubaya. Erupţia s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi. foto 3: Iata un un vulcan noroios mai activ
În Romania, cea mai importantă locaţie este cea din judetul Buzau, pe care am vizitat-o zi noi pe 8 iunie 2009. La o scară mult mai redusă, fenomenul este întâlnit însă şi în alte regiuni ale României, precum Podisul Moldovei si Podisul Transilvaniei. Vulcanii noroioşi vizitati de noi sunt o rezervatie naturală de tip geologic pe cca. 30 ha.Vulcanii noroiosi sunt localizati în Subcarpatii de Curbură , în localitatea Berca, jud. Buzău, fiind formati datorită eruptiilor de gaze din pamînt, care antreneza spre suprafata nămol si apă. Cunoscuti în zona sub denumirea de pâcle, vulcanii noroiosi au aceiasi structură ca si vulcanii adevarati, în interiorul lor producându-se procese similare. Avem de-a face cu niste vulcani in miniatură la care conurile nu depăsesc 5- 6m înaltime, iar adâncimea de la care este aruncată spre suprafata "lava" este mult mai mica. In final acelasi rezultat, adica o suprafată în mare parte aridă dar in acelasi timp spectaculoasă. Fenomenul vulcanilor noroiosi poate fi observat în două puncte separate, numite Pâclele Mari şi Pâclele Mici. Noi am fost doar la Paclele Mari care sunt mai spectaculoase, se pare.
foto 5: Peisaj "selenar" cu mama
În preajma vulcanilor noroioşi, solul este sulfuros şi sărăturos, nepropice vegetaţiei obişnuite. Totuşi, anumite specii de plante special adaptate, găsesc aici un mediu de viaţă propice.
foto 7: O eruptie a unui vulcan noroios. Hi,Hi, Hi!
foto 8: Noi, vulcanul si ...civilizatia, adica PET-ul.
foto 9: Vulcani noroiosi si turisti rataciti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu