marți, 30 iunie 2009

Tinovul Mohos

Astazi va prezint un alt loc vizitat duminica: Tinovul Mohos. Tinovul Mohos (adica "Lacul cu muschi") este situat la o altitudine de 1050 m in craterul mai vechi al Masivului Ciomatu Mare. Are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sf. Ana, 80 ha. Datorită existenţei aici a câtorva specii floristice rare turbaria este declarata monument al naturii. Tinovul Mohos adaposteste numeroase specii rare de tip relictar: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, roua cerului-singura planta insectivora din tara, etc. Exista aici peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba). Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acesta fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos.
De fapt, Tinovul Mohos este o mlastina formata acum 3000 de ani in craterul unui vulcan stins. Peste apa lacului aparut in vechiul crater s-a depus in decursul timpului cenusa rezultata din eruptia vulcanului in care ulterior se va forma lacul Sf Ana. Pe cenusa au crescut diferite specii de muchi, care incet incet au acoperit lacul lasind ici colo ochiuri de apa. In mlastina considerata o raritate a naturii se afla 17 lacuri a caror apa are o culoare aproape neagra. Ele sunt adevarate capcane pentru oamenii care indraznesc sa intre in Tinov neinsotiti si prin locuri neamenajate, adancimea acestora depasind, pe alocuri, 70 de metri. Vizitarea tinovului se face doar insotiti de un ghid. Practic, se merge pe un podet din lemn pina la un ochi de apa unde se pot vedea raritatile floristice ale mlastinei. In marginea tinovului ghidul ne da voie sa stam pe turba care are aici grosimi de pina la 15 m. Daca sari un pic pe aceasta simti cum se misca sub tine de parca ai fi pe o pluta.

In marginea tinovului cresc pini mult mai inalti, iar in interior sunt pini si mesteceni pitici si datorita faptului ca turba este mult mai subtire.
In aceste doua fotografii vedeti pinii pitici din jurul singurului lac ce se viziteaza.


In imaginea de mai jos vedeti muschiul de turba gratie caruia s-a format intreaga mlastina.

In aceasta rezervatie, care atrage ca un magnet turistii si specialistii, se pot observa mai multe raritati botanice care au supravietuit din perioada glaciara. Iata mai jos rozmarinul.

si aici o floare de rozmarin.
Aici este o alta vedeta a mlastinii: Bumbacarita

Merisorul sau afinul roz, care la sfarsitul lui iunie deja are fructe.

Vedeta mlastinii este roua cerului-singura planta carnivora (de fapt, insectivora) din tara. Desi ne asteptam sa vedem o planta mare si fioroasa rontaind de zor diverse insecte, ba chiar si mici animalute, atunci cind ne-a fost aratata de ghid am fost un pic dezamagiti. O micuta planta ( 3-5cm) pe care abia o observi. Roua cerului sau "drosera rotundifolia", cum o numesc botanistii, se hraneste cu insecte chiar si de 10-15 ori mai mari decat ea, pe care le ademeneste cu tentaculele acoperite cu picaturi de seva otravitoare care stralucesc puternic in razele soarelui. Din momentul in care sunt prinse in capcana, insectele sunt descompuse de o substanta foarte puternica. Am incercat si noi, cu teama recunosc, ferocitatea plantei. Am pus degetul pe o frunza-capcana. Fie nu am un gust bun, fie plantuta carnivora (hi,hi) pe care am pus degetul era prea sfioasa, pentru ca aceasta nu a schitat nici un gest. Pina la urma ne-am rezumat la a o fotografia.

In aceasta perioada roua cerului era inflorita.

In mlastina mai traieste o "vedeta" cu care nu este indicat sa te intilnesti: Vipera albastra. Este o raritate faunistica. Noi am vazut-o doar in fotografiile aratate de custodele rezervatiei dl.Kerezsy Lazslo. Singurul animalut cu care ne-am intilnit a fost o sopirlita obisnuita care statea la soare pe podetul de lemn pe care eram si noi.

Miine va voi prezenta imagini de la Pestera Puturosu din Balvanyos.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu