vineri, 14 ianuarie 2011

Varful Giumalau

Drumul spre varful Giumalau avea sa fie insotit de ceata si o ploicica. Pina la varful Giumalau, spre finalul asaltului, a trebuit sa trecem printr-o padurice de jnepeni si afini.
Asa cum spuneam crucea de pe varful Giumalau era in ceata, dar tot ne-am pozat cu ea.
Lasam in urma varful Giumalau si continuam drumul spre cabana Giumalau. Ploaia e cu noi, dar avem pelerine.
Aruncam o ultima privire catre varful Giumalau si catre cei ramasi in urma.
Coborim spre cabana.
Iata si cabana, zoomata aici.
Inauntru cald si bine. Am stat si am servit un ceai, ciocolata, o gustare etc...

O ultima poza cu cabana Giumalau si plecam din nou la drum. Mai avem cit sa ne ajunga pentru mult timp. Nici nu banuiam cit mai aveam de mers. Unii.

Soarele se dusese si el la culcare numai noi mai mergeam prin padure cu speranta ca mai avem doar o ora sau o jumatate de ora pina la pensiunea noastra.

Mai avem timp si de un popas si putin taifas.

Iata si pensiunea... Fotografia este facuta a doua zi. Dupa 13,5 ore de mers pe jos, timp in care am traversat si Raraul si Giumalaul cine mai avea chef seara de fotografii?

A doua zi, s-a preparat o omleta gigant din cei doi hribi uriasi, si toata lumea a stat la masa (unde am ajuns cam cracanati) si s-a delectat cu amintirile zilei de sambata. Doar citiva temerari (3 persoane) au pornit din nou la drum pe munte, pe Pietrosul Bistritei. Noi, pe la prinz am plecat catre Onesti.

luni, 6 decembrie 2010

Miniexpeditie in muntii Rarau si Giumalau (1)

N-am mai publicat nimic de prea multa vreme. Din nefericire timpul disponibil si pentru astfel de activitati este foarte redus, aproape deloc. Astazi va voi prezenta o miniexpeditie de la inceputul lui septembrie pe care am facut-o in muntii Rarau si Giumalau. Programata intr-un weekend, cu plecarea de vineri, 3 septembrie, si intoarcerea duminica seara pe 5 septembrie, cu doua zile de mers pe munte. Pina la urma a fost doar o zi pe munte, 13,5 ore de mers epuizante, in care am cuprins si Giumalaul si Raraul. Ziua de duminica, ghidul nostru, domnul profesor Puscarciuc, o rezumase pentru o incursiune in Pietrosul Bistritei. Cum oboseala de sambata s-a simtit duminica, n-am mai mers decit spre casa. Nu acelasi lucru l-a facut si domn profesor care si-a urmat planul dinainte stabilit. Ne-am cazat la pensiunea Roua Diminetii, care se afla la aprox. 10 km de Vatra Dornei, undeva pe malul Bistritei la intretaierea drumului principal DN 17 BE Piatra Neamt cu o serie de drumuri forestiere locale (Gheorghiteni, Rusca 1 si Rusca 2). Participanti la relaxare:13 persoane.
Iata mai jos o parte din participanti, foarte entuziasti la inceputul zilei.
Se vad Pietrele Doamnei in departare. Va trebui sa trecem pe la ele, dar pina atunci mai este cale lunga...
Intram deja in "paine"...
Un mic popas dupa un urcus de incalzire...
Pe un picior de plai...
Pe linga linia de brazi, pina sus, va trebui sa urcam. A fost o alta incercare care ne-a facut sa transpiram abundent. Peisajul ca ni s-a revelat a meritat tot efortul.
La un popas linga o stina ne-au intimpinat niste frumosi si blanzi caini ciobanesti. Diana nu a pierdut ocazia de a se imprieteni cu unul din ei in timp ce alte persoane din grup tremurau de teama.
Un nou urcus, despre care aminteam mai sus.
Un nou picior de plai...
Iar urcus...
Popii Raraului...
Pietrele Doamnei si Piatra Zimbrului
Varful Rarau
Cararuie care suie...
Si iata-ne si linga Pietrele Doamnei
Pietrele Doamnei vazute din cealalta parte, de pe drumul catre Muntii Giumalau.
Undeva, linga radacina unui brad batrin am gasit doi hribi uriasi. Avea peste 1 kg bucata. Din ei aveam sa preparam o gustoasa omleto-tocanita cu care ne-am delectat duminica dimineata.

Continuarea drumetiei in urmatorul post.

marți, 21 septembrie 2010

Transfagarasanul

Excursia pe Transfagarasan a fost una de vis. Cerul senin, fara pic de nor, astfel ca am putut vedea peisajul montan pina departe. Transfagarasanul este una din capodoperele comunismului, realizat prin sacrificiul poporului roman si estevo dovada vie a geniului, maiestriei inginerilor romani. A fost contruit intre 1970 si 1974. Pentru realizarea acestuia s-au escavat circa 3 milioane de tone de piatra, s-au facut peste 800 de lucrari transversale si aproape 300.000 de metri cubi de zidarie.

Pentru executarea tunelului Capra -Balea au fost sapati peste 41.000 metri cubi de piatra, folosindu-se 20 tone de dinamita, 3.500 tone de ciment, 90 tone de otel beton, 24.000 ancore, 130 tone de plase sudate, 14.000 metri patrati de cofraje, 1.800 metri de tuburi de beton, 4.100 metri de teava, 50 tone de confectii metalice, 7.000 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

Traseul Transfagarasan se intinde pe o lungime de aproape 90 km pe doua benzi de circulatie. Directia recomandata pentru strabaterea acestuia cu autoturismul este dinspre sud spre nord, din cauza pantei mai abrupte pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Traseul este deosebit datorita peisajelor intalnite, cu multe curbe periculoase, diferente mari de nivel, stanci si prapastii precum si cascade abrupte.
Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine.
Are mai multe tunele si viaducte - la Balea Lac soseaua trece prin cel mai lung tunel din Romania (887 m), Tunelul Balea. In tunel exista o singura banda de circulatie ce are 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Tunelul nu este iluminat artificial.
Soseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza zapezii care acopera drumul.

Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m.
Peisajul este foarte frumos si in acelasi timp salbatic avand in partea laterala prapastii pe o suprafata de 9 km. Din cauza faptului ca traseul este situat in cei mai inalti munti ai tarii, acesta poate fi strabatut doar vara. Transfagarasanul face legatura intre Muntenia si Transilvania respectiv intre judetul Sibiu si Curtea de Arges. Traseul prezinta o mare atractie pentru turisti datorita peisajelor fascinante create de relieful glaciar. Aici intalnim lacurile Vidraru, Capra, cabane, Complexul Cumpana si telecabina Balea, cascada si lacul Balea.

In imaginea de mai jos este iesirea din tunelul Capra-Balea.
Tunelul rutier Capra-Balea Lac strabate muntele Paltinul intre cotele 2.025 si 2.042 de metri. Cu o lungime de 887 de metri, este cel mai lung tunel rutier din Romania si cea mai inalta constructie destinata transportului cu masina din Romania. Galeria are patru metri si jumatate, iar circulatia se face pe o singura banda pentru ambele sensuri. Tunelul nu este iluminat artificial si are aerisire naturala.
Pe marginea lacului Balea. Lacul glaciar Balea s-a format intr-un circ glaciar si se intinde intre Defileul Oltului si Muntii Piatra Craiului. Situat la peste 2.000 de metri, lacul are o suprafata de peste 360 de metri patrati, iar in cel mai adanc loc atinge 11 metri. Din 1932 toata suprafata lacului si aproape 200 de hectare din jurul sau au fost declarate rezervatie stiintifica. In apropiere a fost construit, in anul 2006, primul hotel de gheata din Europa de Est.
Tansfagarasanul spre nord, catre Transilvania

joi, 16 septembrie 2010

Barajul Vidraru

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în judetul Arges, pe raul Arges, pentru producţia de energie electrica.
Situat între Muntii Fruntii
şi Masivul Ghitu lacul adună apele râurilor Capra, Buda şi ale câtorva afluenţi direcţi (Raul Doamnei, Cernatul şi Valsanul, Topologul, raul Valea lui Stan şi Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 mc/s.
Suprafaţa totală a lacului este de 893 ha
, lungimea de 10,3 km, laţimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugăriţa şi o circumferinţă de 28 km.Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenţie este de 830,00 metri deasupra nivelului marii (mdM).
Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani şi jumătate începând în anul 1960
. Pentru această realizare, au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de mc de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran şi de asemenea au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.
La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălţime, aproximativ pe locul 8 în Europa
şi pe locul al 20-lea în lume.Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping.