Tabara Valea Budului

Astazi Diana a plecat in tabara, la Valea Budului. Pina dumunica viitoare va fi fara noi, parintii. Speram sa rezistam si noi si ea. O saptamina fara televizor, fara calculator si fara telefon mobil, in mijlocul padurii, departe de civilizatie. Ingrozitor, nu!?

Asta este casuta unde am cazat-o. Aici este cu bunica si unchiul Liviu. In camera sta cu Adelina, o fetita de 12 ani care invata in Italia.

Rares, colegul de clasa, sta cu verisoarele lui in aceeasi casuta.

Iata si camera...

Balvanyos -Pestera Puturosu

Statiunea Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bãi care au functionat odinioarã. Cea mai veche este cea care se situeazã în pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se referã la mirosul urãt al hidrogenului sulfurat).

Drumul catre Pestera Puturosu sau Pestera Sulfurata, incepe de linga hotelul Best Western Balvanyos, aflat vesnic in reparatii/modernizari. Cum ai coborit din masina ai si simtit mirosul urit (unii ii spun terapeutic) de hidrogen sulfurat, care te va insoti tot timpul pe care-l vei petrece in Balvanyos.

Pestera Puturosu (sau "Tinda iadului") din masivul cu acelasi nume este o veche galerie de sulf si se afla la o altitudine de 1052 m. De aici s-a extras sulf in secolele XIV-XVIII. Este cea mai eficace mofeta uscata din toata Europa, debitul gazos (dioxid de carbon) fiind de 3000 m3 pe zi.

Dupa ce am urcat prin padure pina am transpirat am dat si de pestera Puturosu, care ne-a intimpinat de la distanta cu mirosul specific de hidrogen sulfurat ceva mai intens decit pina atunci.
In mofeta este bine sa nu intri imediat cum ai ajuns, este recomandat ca 5-10 minute sa stai sa-ti revii dupa urcus. Emanatiile de gaz sunt foarte intense. O brigheta aprinsa si coborita sub 60-70 de cm de la sol se va stinge imediat. Copiii mici este bine sa nu intre in pestera. Peretii grotei sunt acoperiti, mai ales in partea de jos de sulf. In poza de mai jos (unde sunt impreuna cu dna Elena Serbu) se poate vedea acest lucru.

Iata si o imagine mai din interiorul grotei, zona nevizitabila.

Dupa ce ne-am saturat de testat, inhalat si vizualizat emanatiile de gaz (daca esti in interiorul pesterii si privesti spre iesire, peste pragul existent la intrare se poate vedea cum iese gazul din mofeta) am plecat spre Cimitirul Pasarilor. Din pacate nu am ajuns decit la o alta grota cu aceleasi emanatii de gaze. Cel mai mic excursionist al grupului (Sara- 4 anisori) era destul de obosit asa ca am renuntat la celelalte obiective. Grota nu stiu ce nume avea, dar era ceva mai mica decit Pestera Puturosu si emana mai putine gaze.

Linga aceasta grota tata a gasit o sopirla mutanta (datorita culorii, era portocalie pe burta si pe spate avea o culoare maro cam nefireasca), care agoniza datorita intoxicarii cu gaze.
La coborire am dat, aproape de hotel, de o capela inchinata Fecioarei Maria.